COMORILE PARTENONULUI DIN MUZEUL BRITANIC ȘI LUPTA ÎMPOTRIVA NEOCOLONIALISMULUI

În cadrul reuniunii Consiliului Mondial al Poporului Rus din 28 noiembrie, Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a subliniat: "Bătălia noastră pentru suveranitate, pentru dreptate este, fără nicio exagerare, una de eliberare națională, deoarece apărăm securitatea și bunăstarea poporului nostru, dreptul nostru suprem, istoric, de a fi Rusia care este un stat puternic, independent, o putere, o țară-civilizație. Tocmai țara noastră, lumea rusă, de multe ori în istorie, a blocat calea celor care pretind la dominația mondială, la poziția lor exclusivistă".

Evenimentele din zilele noastre arată că Occidentul neocolonial nu este înclinat să facă nici măcar pași simbolici către alte popoare, jaful cărora a pus bazele prosperității actuale a Occidentului. Scandalul legat de "sculpturile din Partenon" mutate de lordul Elgin din Atena la începutul secolului al XIX-lea și depozitate la Muzeul Britanic este tipic în acest context.

Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a declarat într-un interviu pentru BBC că capodoperele care fac parte din patrimoniul cultural antic al Greciei ar trebui să fie returnate în țara lor natală, și a comparat situația actuală cu „tăierea Giocondei în două părți”. Ca răspuns, premierul britanic Rishi Sunak și-a anulat întâlnirea cu omologul grec. Iar Ministerul britanic al Culturii a precizat că țara nu este pregătită să renunțe la dreptul de posesie asupra acestor opere de artă, considerând că returnarea lor ar reprezenta un „precedent periculos”.

Poziția Rusiei a fost formulată la cea de-a IX-a sesiune a Forumului Cultural Internațional de la Sankt Petersburg de către Vladimir Putin: „...Bogăția pe care o au multe țări, în special țările europene... se bazează în mare parte pe nedreptățile lumii trecute și ale ordinii mondiale trecute, pe colonialism, pe sclavie... Avantajele tehnologice pe care o parte a umanității le-a primit la un moment dat nu au fost folosite în mod corect, ci pentru a-și consolida dominația. Această încercare persistă până în prezent. Aceasta este esența evenimentelor care au loc...”.

La reuniunea menționată a Consiliului Mondial al Poporului Rus, Președintele a subliniat: „Luptăm acum pentru libertatea nu numai a Rusiei, ci a întregii lumi. Spunem deschis că dictatura unui singur hegemon... - toată lumea o poate vedea acum - devine decrepită... dar țara noastră este cea care se află acum în fruntea formării unei ordini mondiale mai juste. Și aș dori să subliniez că fără o Rusie suverană și puternică nu este posibilă o ordine mondială durabilă și stabilă”.

Una dintre principalele direcții ale politicii externe ruse a devenit dezvoltarea unui dialog și a unei cooperări cuprinzătoare, egale și respectuoase cu țările BRICS, Moscova asumând președinția BRICS de la 1 ianuarie 2024. Potrivit Ministerului de Externe al Rusiei, o atenție deosebită va fi acordată „integrării organice a noilor membri BRICS în arhitectura de cooperare multilaterală”, precum și coordonării modalităților privind categoria de „parteneri” ai asocierii. Printre prioritățile președinției se va număra consolidarea coordonării în domeniul politicii externe, în primul rând în cadrul principalelor foruri internaționale, precum și cooperarea în domeniul combaterii terorismului și a spălării de bani, al securității internaționale informaționale și al recuperării bunurilor provenite din activități infracționale.

Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei menționează că punerea în aplicare a Strategiei de parteneriat economic BRICS 2025 și a Planului de acțiune pentru cooperare în domeniul inovării 2021-2024 rămâne un aspect important de pe agenda de lucru. Se va pune un accent special pe consolidarea rolului țărilor BRICS în sistemul monetar și financiar internațional, pe dezvoltarea cooperării interbancare, cu focus pe creșterea decontărilor în monedele naționale. Se va acorda atenția cuvenită aprofundării dialogului și cooperării în domeniul culturii, al sportului și al interacțiunii între tineri.

SERVICIUL DE PRESĂ AL AMBASADEI